17 noiembrie 2017

Neata! Tocmai am urcat o postare din data de 8 noiembrie care statea in Ciorne si ma pregatesc sa o scriu pe cea de azi. A trecut o saptamana de cand nu am mai scris. Inainte de saptamana asta, am urcat 4 postari. Incerc sa imi dau seama daca pot face asta in fiecare zi si daca are sens sa o fac. Deocamdata sunt in testing mode, deci orice fac e subiectul unui studiu mai mult decat consecinta unui plan.

Tema zilei de azi? Black Friday poate? Da, azi este ACEA black Friday, pe bune. Ce am observat eu este ca la romani exista asa: black monday, black week, black end of the month, black 1st of June, black year, you name it! Asadar, oricand e un moment bun de o cumparatura ieftina si romanii nu se dau niciodata inapoi de la o reducere.

Am intrat pe emag, vedeta acestei sarbatori care isi poarta cu mandrie realizarile pe la toate posturile radio si TV. 310 mii cumparaturi, 18 milioane de euro. Sau pe-acolo. Toate avansurile la masini sunt epuizate, pe ici pe colo iphone-uri sau alte device-uri scumpe si in rest pare OK la primele ore ale diminetii. Probabil la televizoare e prapad, dar nu m-am uitat. Personal, cred ca disperarea asta a noastra sa ne luam masini si telefoane si TV scumpe este consecinta nenorocitului aluia de sistem comunist. Am trait toti atunci cu impresia ca cine are blugi si aur din Turcia e mai tare si acum am schimbat blugii cu iphone-uri si aurul cu masinile. Este fiță sa ai o masina mai scumpa decat prietenii tai si eu stiu asta cel mai bine ca si pe mine m-a infectat aceasta boala la 23 de ani. Si am platit foarte scump.

Deocamdată am reușit să mă țin departe de reduceri și, în a doua jumătate a acestei postări, vreau să trec la alt subiect: decizia mea de a scrie cu sau fără diacritice. De fapt, lucrurile au plecat dinaintea acestei decizii și anume de la decizia de a scrie în engleză sau în română. Dar am decis că cel mai ușor mă voi exprima întotdeauna în limba mea maternă, așa că… here we go! 🙂

Nu m-am gândit eu prima la problema asta, au fost mulți alții înaintea mea și pe toți îi găsim aici, adunați de Lavinia Gliga de la DoR. Un articol complet și complex, în care partea mea preferată este aceasta: „Maiorescu le-a răspuns tranșant: „De scris scrie un om, de citit citesc o mie”. Criteriul decisiv nu trebuie să fie înlesnirea scrierii, ci înlesnirea citirii. În plus, „litera nu are altă treabă decât de a mă goni cât mai iute afară din sine spre auz și înțeles, și este evident că, cu cât mă va ocupa mai mult litera ca semn văzut, cu atât mi-am întârziat mai mult scopul scrierii, adică înțelesul”.

Mereu le explic colegilor mei străini că în România se citește cum se scrie, că totul e foarte simplu și asta mă face foarte mândră. Azi am aflat și de ce am ajuns aici. M-am bucurat să mai găsesc încă un răspuns la multele „de ce”-uri care plutesc prin mintea mea.

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s