8 noiembrie 2017

How much is too much? Is less more? How little is too little? Intrebarile zilei.

Ministerul Educatiei a lansat o consultare publica cu privire la rolul temelor pentru acasa. Linkurile le gasiti mai jos si ma amuza/uimeste/bucura faptul ca sunt facute in SurveyMonkey, adica Ministerul nu a mai cumparat cu 1 milion de euro o platforma de la o firma creata cu fonduri europene pentru 3 zile de adunat statistici:

  • Cadre didactice: https://www.surveymonkey.com/r/teme_cadre_didactice
  • Elevi: https://www.surveymonkey.com/r/teme_elevi
  • Părinţi: https://www.surveymonkey.com/r/teme_parinti

Evident, ca orice roman care se respecta, am si eu o parere despre asta pe care o impartasesc cu sor’mea si var’mea. Avem un grup in care discutam diverse chestii, un grup de support pe care l-am creat cand a intrat var’mea la facultate, pentru a ne ajuta unele pe altele sa ne tinem de treaba. Si azi, incepand cu ora 7 AM, discutam de zor pe tema… temelor.

Am inceput de la ideea ca da! temele sunt ceva greoi, mai ales gandindu-ma la nepotul meu care este terorizat de ideea lor, pentru ca interfereaza cu joaca lui. Nu ca nu mi-as dori ca el sa invete sau sa devina cineva, dar pentru ca probabil am fost la randul meu terorizata de ele, intr-o forma sau alta. Amandoua ma contrazic, temele sunt un lucru bun, ele sunt ceea ce te ajuta sa sedimentezi informatia, sa intelegi mai bine si alternativa oricum este sa stea pe telefon… Dar oare chiar asa este?

Si acum stau si ma gandesc: oare nu incercam sa gasim o solutie pentru problema temelor care ignora intreg setup-ul creat in momentul de fata in jurul copiilor nostri? Si cine e cea mai buna persoana care sa decida? Un parinte? Un profesor? Un copil? Sau un grup de cercetatori stiintifici care sa ne spuna care e cea mai buna forma de invatamant pentru copii si cum trebuie tratate temele in contextul asta? Cand pleci de la o clasa cu 30 de copii, fiecare cu modul lui de a privi lucrurile, cu diferite perioade de timp in care isi pot concentra atentia, cu probleme acasa sau la scoala, este foarte greu sa decizi o metoda simpla si eficienta prin care sa reusesti sa ajungi la fiecare din ei. Si intrebarea se pune: oare ne dorim sa ajungem la fiecare din ei sau este absolut OK ca lumea sa aiba experiente si rezultate diferite cu acelasi sistem?

Sistemele nu sunt facute sa aiba 100% succes. Vezi scoli, corporatii, institutii, spitale si ce mai vrei tu. Sistemul este facut sa dea o structura in care oamenii sa se simta safe, sa observe niste reguli, sa inteleaga anumite aspecte ale vietii sau muncii lor mai bine si sa foloseasca informatia in felul in care este potrivit pentru ei. Da, ideal toti am fi elevi eminenti si CEO si pacienti si doctori model, dar la finalul zilei stim ca toti suntem departe de asta. Deci cand decidem ca prea mult este prea mult pentru copii si cand decidem ca niciodata nu e suficient? Tema, invatatul, visul, atitudinea.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s