Iarnă de București

Week-endul acesta este inimaginabil de cald pentru luna în care suntem. Temperaturi de 13-14 grade, cer senin, lume multă în parcuri, pe la terase sau fugită la munte. Noi (eu și Alex) am ales să petrecem timpul acasă, gătind, citind, văzând filme. Am ieșit puțin pe-afară, el la o cafea, eu pe iarbă în parc să citesc, dar mai ales am avut primele noastre zile consecutive la alergat, în parc. Ce-i drept, nici nu ai cum să reziști la vremea asta să nu ieși din casă.

Am avut poate cea mai călduroasă iarnă din ultimii ani și deja pare că ieșim din ea. Sunt sigură că ne așteaptă niște zăpezi cât de curând, dar îmi e greu să cred că vor avea forța și durata de altă dată. Este trist pentru noi românii să petrecem sărbătorile fără zăpadă și mai ales pentru copii, care așteaptă cu drag să vină vacanța, colindatul, moșul și Revelionul înconjurați de munți de zăpadă și distracție cât cuprinde. Sau cel puțin așa presupun eu. 🙂

Iarna în București este diferită față de iarna în orasele mici. Acasă la mine, în Alexandria, iarna înseamnă timp petrecut în casă, cu familia, colindători, cozonac și sentiment de sărbătoare. Și pentru că Bucureștiul este un oraș de provinciali, el parcă se golește în perioada sărbătorilor: oamenii fie pleaca „la țară” fie la mall. Dacă ai un spirit tipic americănesc, simți într-adevăr un vibe și în mall-uri cu atâta muzică de Crăciun și oameni forfotind pentru cel mai bun cadou, însă atunci cand te întorci spre casă, el dispare dacă nu e întreținut de altceva. Se prea poate să fie doar impresia mea, căci m-am tot întors mereu acasă de sărbători și rareori m-am pregătit în vreun fel aici. Mi-ar plăcea să aflu și păreri diferite, dar nu e cazul acum că nu citește nimeni ce scriu eu pe-aici. :))

Sunt curioasă ce înseamnă sentimentul de sărbătoare pentru fiecare. Pentru mine înseamnă într-o mare măsură ca vremea de afară să se sincronizeze cu ziua din calendar. Apoi, înseamnă să fiu alături de familie, să uit de griji, stres și proiecte și să-mi uit telefonul undeva prin casă. Mai înseamnă mâncare tradițională și decorațiuni (dacă e cazul), mici revederi la cafea cu oameni pe care nu i-am mai văzut de mult timp și ieșit la plimbare pe jos. Înseamnă discuții interminabile despre alegeri în viață, amintiri haioase și jocuri de tot felul. Înseamnă relaxare. Foarte diferit de sentimentul de vacanță, care înseamnă curiozitate, cunoaștere, descoperire, reflecție, căutare. Și, dacă sunt norocoasă, schimbare.

Dar acum deja e ianuarie, sărbătorile sunt departe și mai e ceva până la vacanță, așa că o să intru în dulcea rutină care – deși criminală daca nu are un scop – e al naibii de bună atunci când știi unde vrei să ajungi.

Pace și iubire,

Andreea

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s